20 - Năluciri

EPISODUL PRECEDENT

Nu e decât o nălucire, a răspuns gândul lui, şi-n clipa aceea s-a aprins şi lumânarea din centrul porţii, şi flacăra ei a crescut brusc, mistuind totul şi înălţând un nor de cenuşă... Cenuşă care s-a învârtejit, luând în cele din urmă forma lui Negrush şi căpătând culoarea lui.
- Totul nu e decât o nălucire, a spus motanul de cenuşă, cu vocea unuia dintre capetele piticului Ubru-Cu-Du-Bru - cred că a lui Bru. Nu te-ai gândit că toate astea sunt un vis? Că poate-n clipa asta dormi în patul tău din casa tuşei Ylla, alături de motanul Grysh?
Nu-l crede, nu te lăsa năucită! Singura nălucă de aici e el! am auzit, în gând, strigătul celuilalt Negrush, al celui adevărat.
Sau al celui pe care îl credeam adevărat...
Şi totuşi...., mi-am spus. Dacă totuşi visez? Dacă visez şi nu mă pot trezi? Dacă-s pierdută pentru totdeauna într-un vis?

SPER CĂ VA URMA...

De data asta n-am să le pun nici o întrebare cititorilor dornici să se implice. De data asta am să-i rog să scrie episodul următor - pentru că eu nu mai am timp.
Cei care doresc să continue povestea sunt rugaţi să trimită episodul 21 la adresa veronicisme [de la] gmail.com, sub forma unui ataşament de maximum 10.000 de caractere (inclusiv spaţiile), însoţit de o fotografie ca ilustraţie (cu precizarea sursei de unde au preluat-o, dacă nu le aparţine).
Voi posta pe blog tot ce primesc în decurs de 2 săptămâni, fără să fac corecturi sau alte modificări, iar cititorii vor fi rugaţi să voteze varianta preferată. Povestea va continua cu varianta respectivă - şi aşa mai departe.
Autorul variantei câştigătoare va primi o bilă albă şi, în final, deţinătorul celui mai mare număr de bile va primi un premiu în cărţi. (Dacă se vor găsi participanţi, voi găsi şi eu una sau două edituri care să ne sponsorizeze.)


Am să adaug totuşi şi un sondaj (îl găsiţi în coloana din dreapta, ca de obicei):
Ideea vi se pare bună, sau nu?
Dacă răspunsul e NU, lăsaţi vă rog şi un comentariu prin care să explicaţi de ce nu vă place.